“Spital pustiu, caut medic din Orientul Mijlociu sau Îndepărtat”.
Decizia de a reveni în România, mai ales după pensionare, nu poate fi luată fără a cunoaşte cu exactitate starea sistemului medical din această ţară, de care unii dintre noi vom avea nevoie probabil mai mult decât ne-am dori. Drept urmare, vă vom prezenta, pe parcursul câtorva articole, câteva dintre disfuncţiile spitalelor româneşti. Astăzi, vă vom explica de ce peste nu mult timp pe uşile unităţile sanitare am putea găsi anunţul „spital pustiu, caut medic din Orientul Mijlociu sau Îndepărtat”.
Image may be NSFW.
Clik here to view.
Târgurile internaţionale de cariere medicale atrag, ca într-un vârtej de neoprit, doctorii şi asistentele medicale din România, care pleacă pe capete în Marea Britanie, Germania şi Franţa, lăsând spitalele patriei pustii şi pe români pradă bolilor. Nimeni nu pare să aibă o soluţie validă pentru salvarea spitalelor fără doctori.
Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca: peste tot recrutorii medicali fac ravagii de audienţă.
Ei se adresează medicilor specialişti, dar şi debutanţilor de toate specializările, rezidenţilor, asistentelor medicale, dentiştilor şi farmaciştilor, şi dispun de oferte greu de refuzat: salarii între 80.000 şi 200.000 de euro anual, pentru circa 4.000-5.000 de posturi disponibile în Germania, Franţa, Danemarca, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Spania, Norvegia şi Irlanda. Deci salarii de zeci de ori mai mari comparativ cu cele pe care le poate oferi sistemul sanitar românesc.
Participanţii la târgurile de profil, majoritatea medici tineri, sunt revoltaţi de reducerea salariilor şi aşa mizere pe care le primeau de la spitale (din cauza crizei economice), de subfinanţarea sănătăţii şi de condiţiile aproape incredibile de muncă. Ei declară că nu doresc să primească şpagă, asemenea unora dintre colegii mai în vârstă, ci vor să fie plătiţi cinstit, la adevărata lor valoare, pentru a aduce în spitale acea corectitudine din Occident de care şi românii au nevoie.
În Anglia, un medic român poate primi şi 16.000 de euro pe lună, în timp ce în România încasează un salariu de numai 400 de euro.
Pentru aceste cereri legitime, statul nu are încă răspunsuri adecvate. Din această cauză, statul pierde. Pierde atât banii investiţi în formarea cadrelor medicale (învăţământul de profil are cele mai ridicate costuri), cât şi beneficiile sociale şi economice care ar rezulta din asigurarea unei stări bune de sănătate a populaţiei României. Există tot mai multe voci care susţin că exodul medicilor români ar putea fi contrabalansat pentru moment doar prin recrutarea de către România a medicilor străini, urmându-se un algoritm identic cu cel al vest-europenilor care îi iau medicii proprii.
Export-import de medici
Fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, susţine că o soluţie de urgenţă ar putea fi reprezentată de compensarea deficitului de doctori români cu medici din Orientul Mijlociu, care au absolvit facultatea în ţara noastră: „Cred că ar putea fi aduşi medici din Orientul Mijlociu, de pildă din Egipt, Iordania, Siria, Maroc. Aceştia s-ar putea întoarce în România, ţară unde au învăţat, a cărei limbă o ştiu şi de care îi leagă numeroase amintiri, dacă statutul medicului s-ar schimba”. Alţi comentatori ai situaţiei recomandă medici din Orientul Îndepărtat.
Eugen Nicolăescu ştie că statul român pierde foarte mult din exodul medicilor pe care îi pregăteşte, însă recunoaşte că nici legarea de glie a absolvenţilor facultăţilor de medicină (condiţionarea acestora de a lucra după licenţă un anumit număr de ani în ţară, măsură pe care o vedea necesară la un moment dat, în mandatul său –n.n.), nici subvenţionarea de la buget a unor locuri mai puţine în universităţile de profil, nu pot fi soluţii legale.
„Avem o Constituţie care garantează că în România învăţământul este gratuit, nu putem realiza discriminări între categoriile sociale, obligându-i pe studenţii de la medicină să plătească taxe în număr cât mai mare, în timp ce oferim gratuitate studenţilor de la alte specializări”, mai spune Eugen Nicolăescu.
În viziunea fostului ministru, îngrijorător este nu numai exodul medicilor, care se va traduce prin creşterea mortalităţii populaţiei, ci şi cel al cadrelor medii. „Pe de o parte, este necesar să creştem salariile, prin recunoaşterea în grila unică de salarizare a importanţei muncii medicilor – ceea ce în prezent nu se întâmplă – pe de alta trebuie să asigurăm condiţii de muncă mulţumitoare, să dotăm cu aparatură instituţiile medicale astfel încât populaţia să fie diagnosticată corect şi rapid. Totodată, ar putea fi înfiinţate secţii private în spitalele publice, de unde medicii şi-ar putea completa veniturile şi ar putea obţine bani şi pentru unităţile de stat, ar trebui dat drumul la asigurările private de sănătate, ceea ce ar conduce la dezvoltarea serviciilor medicale în sistem privat”, mai susţine fostul ministru al Sănătăţii.
Rezolvarea deficitului de personal medical cu ajutorul imigranţilor este dificilă, dacă nu imposibilă, din cauza legislaţiei, apreciază profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. „Nu putem aduce medici din Bangladesh sau de oriunde altundeva deoarece legislaţia nu ne permite. Profesia noastră este foarte clar reglementată de legislaţia europeană, care prevede că pe teritoriul UE pot profesa doar medici din UE sau din Spaţiul Economic European. Medicii care nu îndeplinesc aceste condiţii au totuşi o şansă dacă sunt căsătoriţi cu cetăţeni români. Însă deocamdată nu ne punem astfel de probleme deoarece posturile din sănătate sunt blocate şi pentru români. La şapte medici care pleacă din ţară putem angaja doar unul, iar concursurile pentru posturi nu se mai ţin”, spune Vasile Astărăstoae.
Numărul din ce în ce mai mare al medicilor români care aleg să plece în străinătate din cauza salariilor sau a condiţiilor de muncă i-au determinat pe reprezentanţii Ministerului Sănătăţii să recurgă la măsura includerii în sistemul medical a absolvenţilor de medicină care nu sunt admişi la rezidenţiat. Aceştia îi ajută pe medici şi fac gărzi.
Să-i ţinem pe ai noştri în ţară!
Aducerea medicilor din Orientul Mijlociu în România nu poate fi o soluţie bună, atâta timp cât medicii noştri, şcolarizaţi pe bani publici, ar putea fi reţinuţi în ţară, prin salarii mai mari, acordarea unor facilităţi fiscale şi condiţii mai bune de muncă, crede Tudor Ciuhodaru, coordonatorul Unităţii de Primire Urgenţe de la Spitalul Clinic de Urgenţe „Sfântul Ioan” din Iaşi:
„Ne-am fura căciula dacă ne-am gândi şi noi la medicii altora, în timp ce ai noştri, în care s-a investit foarte mult, pleacă peste hotare. Şcoala românească de medicină este bună, recunoscută peste hotare, şi ar fi păcat să se piardă în continuare medici. Însă se vor pierde, deoarece nu prea se mai poate face medicină în condiţiile de acum, când bugetul sănătăţii a rămas la circa 1,6% din PIB, faţă de 8-10% dintr-un PIB mult mai mare în alte ţări. Nu este vorba numai de salariile infime, ci şi de dotările spitalelor, de faptul că medicii lucrează cu aparate de un secol, că îi plouă în spitale, aşa cum mi se întâmplă mie, că riscul de malpraxis va creşte din cauza supraaglomerării spitalelor şi a introducerii coplăţii”.
Germania a-nceput să ia până şi studenţii medicinişti români
Cei mai buni studenţi medicinişti din Constanţa primesc burse din partea unor clinici germane, urmând ca după licenţă să lucreze în clinicile respective. Recent, Centrul cardiologic din Lahr/Baden a oferit pentru doi studenţi burse în valoare de 120 de euro pe lună, iar după terminarea cursurilor aceştia vor avea asigurate posturi de rezident în clinica germană.
Recrutorii germani de medici vizează şi absolvenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi”. Dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, recunoaşte o intensificare a activităţii recrutorilor străini de medici pe teritoriul României, arătând că aceştia vizitează în prezent universităţile.
Specializările medicale cele mai căutate de angajatorii străini sunt anestezia, medicina de urgenţă, radiologia, medicina internă, chirurgia şi medicina generală.