Cinci cauze pentru care străinii fug de România.
România câştigă de patru ori mai puţin decât Bulgaria de pe urma turiştilor străini. Şoselele sub orice critică şi frica de a fi ţepuit sunt printre motivele care îi fac pe vizitatorii străini să ocolească ţara noastră. Bineînţeles, această conjunctură îi dezavantajează şi pe cei care ar dori să investească în turismul românesc, printre care v-aţi putea afla şi unii dintre dumneavoastră.
Oare ar fi bine să construim pe-aici o pensiune?
Investitorii în turism şi specialiştii în politici publice au identificat cinci cauze majore pentru care România, o ţară cu frumuseţi incredibile, este ocolită de vizitatorii străini. Astfel, infrastructura rutieră şi turistică deficitare, sentimentul de insecuritate, calitatea slabă a serviciilor, lipsa unei promovări în plan extern, precum şi faptul că “nu ai ce să faci ca turist în România” sunt principalele obstacole care ne împiedică să avem încasări de miliarde de dolari din turism, asemenea ţărilor vecine.
România este ştearsă din start de pe lista posibilelor destinaţii de vacanţă ale străinilor. Este suficientă consultarea unei hărţi rutiere a Europei pentru a vedea că această ţară este o regiune “nedesţelenită”, fără autostrăzi şi drumuri expres.
Deşi guvernanţii cred cu tărie că turiştii străini vin mai toţi cu avionul, lucrurile nu sunt aşa. Majoritatea celor care se încumetă să pornească spre România preferă să ajungă aici cu maşinile, aşa cum fac în întreaga Europă. Belgianul Kris Verellen, care deţine o pensiune în Borşa, Maramureş, este un investitor curajos, dar musafirii lui îl depăşesc la curaj. El arată că, dintre turiştii străini pe care îi are, circa 95% vin cu maşinile.
Puţini ajung cu avionul, iar pe aceştia este nevoit să-i aducă la Borşa cu maşina, de la Cluj-Napoca sau Târgu Mureş: “Reţeaua de drumuri reprezintă cea mai gravă problemă. Sunt turişti care întorc când sunt pe drumul către noi, drum de munte cu gropi şi pietre. Despre refacerea DN18 (drum care leagă Baia Mare de Sighetu Marmaţiei) se vorbeşte deja 5 ani“.
Şoselele proaste, lipsa indicatoarelor rutiere clare, cum există în alte ţări, şi a altor facilităţi pentru turişti, precum ar fi toaletele publice, au fost deficienţe sesizate Guvernului în repetate rânduri şi de către Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT). “Problema noastră sunt drumurile. Dacă am avea autostrăzi, situaţia s-ar schimba. Însă lipsesc şi alte elemente de infrastructură. În cazul toaletelor publice, nu s-a făcut nimic. Noi am sesizat, am făcut o hartă cu zonele deficitare, acum trebuie ca autorităţile locale să rezolve problema”, spune Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al ANAT.
Frică de ţepe
Sentimentul de insecuritate resimţit de vizitatorii străini, ca şi frica de “ţepe” sunt alte cauze ale dezvoltării slabe a turismului. “România nu este o ţară sigură. Dincolo de statisticile oficiale privind criminalitatea, aici contează percepţia străinului. În care ţară europeană se întâmplă să fii hărţuit de taximetrişti chiar de la aeroport, aşa cum se întâmplă la Bucureşti? Dacă aş fi ţepuit la taxi, acest lucru mi-ar putea strica nu doar ziua, ci tot concediul”, arată Adrian Moraru, expert la Institutul pentru Politici Publice (IPP). Din acest considerent, România poate fi aleasă ca destinaţie de vacanţă doar de turişti tineri şi aventuroşi, crede Moraru.
Totuşi, investitorii în turism încearcă să demonteze ideea că în România este periculos să vii. „Ideea vestului despre România este că aici este sărăcie, sunt furturi, este periculos. Eu le spun clienţilor mei: în România pot să las maşina mea deschisă şi mă duc la magazin, la bar. Puteţi să faceţi aşa în Belgia, în Olanda? Răspunsul vine imediat: Nuuu!”, povesteşte Kris Verellen.
Calitatea slabă a serviciilor turistice este un alt motiv al evitării României. “Noi nu avem o mentalitate de ţară care să primească turişti”, arată expertul IPP. Reprezentantul ANAT, Traian Bădulescu, recunoaşte că la industria ospitalităţii şi la calitatea serviciilor “mai este încă mult de lucrat”. Pe de altă parte – susţine Adrian Moraru – “în România nu ai ce face”, te plictiseşti. “În Bucureşti, capitala ţării, nu există nici măcar un restaurant care să fie recomandat turiştilor străini. Cu toate acestea, nici un agent economic de profil nu este interesat să ofere servicii rezonabile acestor turişti”, spune Adrian Moraru.
Cine să afle că există România?
Lipsa de promovare externă este o altă cauză a turismului subdezvoltat. Investitorul Kris Verellen apreciază că România nu este bine reprezentată la târgurile internaţionale de vacanţe. „Cât costă un stand la un târg de vacanţe? Nu ştiu la care târg merge România, dar după părerea mea merge prea puţin. Târgul de la Bruxelles, de exemplu, nu are atât de mulţi vizitatori precum cel de la Antwerpen, şi la Antwerpen România nu merge. Trebuie să arăţi omului de rând cine eşti, nu omului care nu se uită la bani”, conchide belgianul.
“Dacă aş fi străin, familist, m-aş gândi la securitate când aş porni spre România, căci aici mi s-ar putea întâmpla ceva”
Încasări slabe din turism
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, în 2009 Bulgaria a încasat 3,72 miliarde de dolari SUA de pe urma turiştilor străini, Ungaria – 5,63 mld., Croaţia – 8,88 mld., iar Polonia – 9 mld. În România, străinii au au cheltuit numai 1,2 miliarde de dolari, conform balanţei de plăţi din turism a BNR. Cei mai mulţi străini care ne vizitează sunt din Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia şi Polonia. În primele opt luni din 2010, sosirile străinilor în România, înregistrate la frontiere, au fost de 5,1 milioane, în scădere cu 0,1% faţă de 2009.
Pe aceeaşi temă:
Bulgaria: vacanţă de toamnă în ultimele zile ale turismului all-inclusive?